Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Despre mine
- bogdan federeac
- Nãscut odată cu libertatea românilor; absolvent al Literelor ieşene. Debutant in poezie şi presă, câteva premii literare şi cârciumi frecventate la activ. "Am fost crâng părăginit pe loc, La femei şi votcă dam navală Nu-mi mai place azi să beau, să joc, Să-mi pierd viaţa fără socoteală." (S. Esenin)
porni luceafărul, 15 iunie 2008, botoşani
eu, emilia bucur, aida hancer, adi diniş, despina popovici
licart 11 septembrie 2008 bucuresti
images
şezătorile iernii, 2008
aripi deschise, decembrie 2007
sa intelegem un lucru.....tu te tii de poante... ;)).... si o faci cat se poate de bine spre amuzamentul nostru.....nu suntem carcotasii stai linistit...dar de vreme ce ne distrezi asa de bine poti sa ne zici si sa ne faci cum vrei tu....si ne incepem discursul la persoana I plural ca asa ne simtim noi intelesi mai bine, plus sa nu uitam tot carnatul de scuze cu greseli de ortografie, ortoepice, de exprimare si mai stim ce mai apare pe parcurs. aici tinem sa aducem intr-un mod exemplificativ la cunostinta originea crizei financiare, modul de aparitie, influenta SUA asupra MAPAMONDULUI, ceea ce inseamna capitalism, democratie si libertate furata si transformata in sclavie. sa trecem direct la subiect. Vechile apeluri la sovinism rasial, sexual si religios, la fervoare nationalista turbatã încep sã nu mai functioneze. Ceea ce sunt, dacã sunt bun sau rãu, de succes sau nu,toate acestea se învãta de-a lungul vietii. E doar o cãlãtorie, putem sã o schimbãm oricând. Este doar o alegere. Nici un efort, nici o muncã, nici un ban strâns. Am realizat cã gresisem jocul. Jocul era sã aflu ceea ce eram deja. Spuneam cât de important este sã aducem în mintea umanã o revolutie radicalã. CRIZA este una a constiintei. O crizã care nu mai poate accepta vechile norme, vechile tipare, traditiile strãvechi. si, considerând ceea ce este lumea acum, cu toatã suferinta, conflictul, brutalitatea distructivã, agresiunea si asa mai departe.....Omul încã este la fel cum a fost. Este încã brutal, violent, agresiv, avid, competitiv. Si... a construit o societate dupã aceste trãsãturi...."Nu este un semn de sãnãtate sã fii bine adaptat la o societate profund bolnavã." - J. Krishnamurti -.....Societatea de azi este compusã dintr-o serie de institutii. De la institutii politice, institutii legale, institutii religioase. La institutii de clasã socialã, valori familiale si de ocupatii specializate. Este evidentã influenta profundã pe care aceste structuri traditionale o au în conturarea întelegerii si perspectivelor noastre. Totusi, dintre toate institutiile sociale în care ne-am nãscut,de care suntem directionati si conditionati...Se pare cã nu este un sistem tratat cu la fel de multã nepãsare, la fel de neînteles ca sistemul monetar Luând proportii aproape religioase, instituia monetarã existã ca una din cele mai nedisputate forme de credintã care existã. Cum sunt creati banii, politicile dupã
RăspundețiȘtergerecare sunt guvernati si modul cum afecteazã societatea nu sunt subiecte de interes pentru cea mai mare parte a populatiei. Într-o lume în care 1% din populatie detine 40% din bogãtiile planetei. Într-o lume în care 34.000
de copii mor în fiecare zi din cauza sãrãciei si a unor boli ce pot fi prevenite...Într-o lume în care 50% din populatie trãieste cu mai putin de 2 dolari pe zi...un lucru e clar. CEVA ESTE GRESIT. si, indiferent dacã suntem constiensi sau nu, ceea ce tine în viatã toate institutiile si, implicit, societatea este BANUL. Astfel, întelegând aceastã institutie a politicii monetare este criticã pentru a întelege de ce vietile noastre sunt cum sunt. Din nefericire, economia este deseori privitã cu confuzie si plictisealã. siruri nesfârsite de jargon financiar împreunã cu matematicã ce intimideazã abat cu rapiditate oamenii din încercãrile de a o întelege. Totusi, realitatea este cã: Complexitatea asociatã cu sistemul financiar este doar o mascã conceputã pentru a ascunde una din cele mai paralizante structuri pentru societate suportatã vreodatã de umanitate. "Nimeni nu este mai înrobit decât cel care crede în mod gresit cã este liber." - Johann Wolfgang von Goethe - Cu câtiva ani în urmã, banca centralã a Statelor Unite, Rezerva Federalã, a produs un document intitulat "Mecanica Modernã a Banilor". Aceastã publicatie a detaliat practica institutionalã a creatiei banilor utilizatã de Rezervã Federalã si de reþeaua globalã de bãnci comerciale pe care le sustine. Pe prima paginã se sustine cã documentul este obiectiv. Scopul acestei brosuri este de a descrie procesul de bazã al creatiei banilor într-un sistem bancar cu rezervã fractionalã. Apoi continuã sã descrie acest proces de rezervã fracþionalã printr-o variatã terminologie bancarã. O traducere ar suna cam asa: Guvernul Statelor Unite decide cã are nevoie de niste bani. Ia legãtura cu Rezerva Federalã si cere sã zicem 10 miliarde de dolari. Rezerva Federalã rãspunde spunând: "desigur, vom cumpãra 10 miliarde în bonuri guvernamentale de la voi". Guvernul ia niste hârtii, pune niste desene oficiale pe ele si le
numeste bonuri de trezorerie. Apoi pune o valoare pe aceste bonuri pentru a însuma 10 miliarde de dolari si le trimite la Rezerva Federalã. Cei de la Rezerva Federalã scot si ei niste hârtii impresionante doar cã de aceastã datã le numesc bancnote de Rezervã Federalã atribuind de asemenea o valoare de 10 miliarde de dolari setului de hârtii. Apoi, Rezerva Federalã ia aceste bancnote si le schimbã pe bonuri. Odatã ce s-a fãcut schimbul, guvernul ia cei 10 miliarde de dolari si îi depune într-un cont bancar.....si, cu acest depozit, bancnotele devin în mod oficial mijloc de platã legal, adicã bani, adãugând 10 miliarde de dolari la banii aflati în circulatie. si asta e tot, 10 miliarde de dolari noi au fost creati. Desigur, acest exemplu este o generalizare. În realitate, aceastã tranzactie are loc electronic, fãrã sã fie folositã hârtie. Doar 3% din banii aflati în circulate în Statele Unite existã sub formã de bancnote. Celelalte 97% existã doar în calculatoare. Bonurile guvernamentale sunt proiectate
pentru a fi instrumente de îndatorare. Când Rezerva Federalã cumpãra aceste bonuri cu bani pe care i-a creat din nimic, guvernul promite sã returneze acei bani Rezervei Federale. În alte cuvinte, banii au fost creati din îndatorare. Acest paradox stupefiant al banilor sau al valorii creatã din datorie sau obligatie va deveni mai evident de-a lungul explicatiei. Deci, schimbul a fost fãcut. Si acum, 10 miliarde de dolari stau într-un cont al unei bãnci comerciale. De aici devine interesant. Dupã practica rezervei fractionale, acei 10 miliarde de dolari depusi devin imediat o parte din rezervele bãncii, la fel ca toate depunerile. si, în privinta cerintelor pentru rezerve, dupã cum scrie în "Mecanica Modernã a Banilor": "O bancã trebuie sã-si mentinã rezervele cerute de lege...egale cu un procent prescris din depozitele sale". Apoi cuantificã aceasta spunând: "Sub legile în vigoare,
rezervele obligatorii pentru majoritatea tranzacþiilor sunt de 10%". Asta înseamnã cã, la un depozit de 10 miliarde de dolari, 10%, sau 1 miliard este pãstrat ca rezervã obligatorie. În timp ce restul de 9 miliarde de dolari este considerat rezervã excesivã si poate fi folosit pentru împrumuturi. Este logic sã presupuneti cã acesti 9 miliarde de dolari ies din depozitul existent de 10 miliarde de dolari. Totusi, nu este asa. Ceea ce se petrece de fapt este cã cei 9 miliarde sunt creati din nimic peste depozitul existent de 10 miliarde de dolari. Astfel banii aflati în circulatie se înmultesc. Dupã cum scrie în "Mecanica Modernã a Banilor": "Desigur, ele" bãncile, "nu dau împrumuturi din banii pe care îi primesc ca depozite. Dacã ar face asta, nu s-ar mai crea bani în plus. Ceea ce fac când dau împrumuturi este sã accepte cambii - contracte de împrumut, în schimbul creditelor- bani, pusi în contul celui care împrumutã. În alte cuvinte, cele 9 miliarde pot fi creati din nimic doar pentru cã existã cerere pentru un astfel de împrumut si pentru cã existã 10 miliarde de dolari depozit pentru a satisface
nevoia de rezervã obligatorie. Sã zicem cã intrã cineva în aceastã bancã si împrumutã cei 9 miliarde de dolari disponibili. Cel mai probabil vor lua acei bani si îi vor depune în în propriul cont bancar. Apoi procesul se repetã pentru cã acel depozit devine o parte a rezervei bãncii. 10% este izolat si, în schimb, 90% din 9 miliarde,
sau 8,1 miliarde sunt disponibili ca bani nou creati pentru împrumuturi. si, desigur, acei 8,1 pot fi împrumutati si redepusi creând în plus 7,2 miliarde, apoi 6,5 miliarde...apoi 5,9 miliarde... etc...Acest ciclu depunere-creatie-împrumut poate continua la infinit. Rezultatul matematic este cã 90 miliarde de dolari pot fi creati peste cei 10 miliarde. Cu alte cuvinte: pentru fiecare depunere din sistemul bancar, de nouã ori mai mult poate fi creat din nimic. Cereti de la îndatoritoarea Bancã a Americii un plãcut borcan de bani instant. B-A-N-I sub forma unui împrumut personal convenabil. Acum cã am înteles cum sunt creati banii prin acest sistem bancar de rezervã fractionalã apare în minte o întrebare logicã dar iluzorie: Ce le dã valoare acestor bani nou creati ? Rãspunsul: banii care existã deja. Banii noi practic furã valoarea de la banii aflati în circulatie. Banii din circulatie sunt înmultiti independent de cererea pentru bunuri si servicii. Volumul de bani si cererea definesc echilibrul, astfel preturile cresc, diminuând puterea de cumpãrare a dolarului. Aceasta este inflatia si inflatia este o taxã ascunsã. Care este sfatul pe care îl primiti în general ? Sfatul este: "inflationati moneda". Ei nu spun: "depreciati moneda", nu spun: "devalorizati moneda". Ei nu spun: "înselati oamenii", ei spun: "micsorati dobanzile". Înselarea se petrece atunci când distorsionãm valoarea banilor. Când creãm bani din nimic, nu avem economii. Totusi, existã ceea ce se cheamã: "capital". Întrebarea mea este urmãtoare: cum am putea sã ne asteptãm sã rezolvãm problema inflatiei ? Adicã sã crestem volumul de bani aflati în circulatie, cu mai multã inflatie...
Desigur cã nu se poate. Sistemul de rezerve fractionale a expansiunii monetare este inerent inflationar. O scurtã privire la valorile istorice ale dolarului reflectã acest lucru. Relatia inversã este evidentã. Un dolar în 1913 are aceeasi valoare cã 21,60$ în 2007. Este o devalorizare de 96% de când Rezervã Federalã a luat fost înfiintatã.
Dacã aceastã realitate a inflatiei inerente si perpetue pare absurdã si înfrângãtoare economic asteptaþi putin. Absurd este putin spus cu privire la modul cum opereazã de fapt sistemul nostru financiar. În sistemul nostru financiar banii sunt datorii si datoriile sunt bani. Cu cât sunt mai multi bani, cu atât sunt mai multe datorii. Cu cât sunt mai multe datorii, cu atât sunt mai multi bani. Altfel spus, fiecare dolar din portofelul nostru este datorat cuiva de cãtre cineva. Amintiti-vã: singurul mod de a crea bani este prin împrumuturi. Dacã toti oamenii din tara ar putea sã-si plãteascã toate datoriile, inclusiv guvernul, nu ar fi nici un dolar în circulatie. "Dacã nu ar fi datorii în sistemul nostru monetar, nu ar mai fi bani." - Marriner Eccles- Guvernatorul Rezervei Federale
Ultima datã în istoria Statelor Unite când datoria nationalã a fost plãtitã în totalitate a fost în 1835 dupã ce presedintele Andrew Jackson a închis banca centralã care a precedat Rezervã Federalã. Întreaga platformã politicã a lui Jackson se rotea în jurul promisiunii de a închide banca centralã. Jackson a spus la un moment dat: Eforturile îndrãznete ale bãncii actuale de a controla guvernul sunt doar premonitii ale sortii viitoare a americanilor dacã for fi manipulati în perpetuarea acestei institutii sau înfiintarea unei alte bãnci ca aceasta." Din nefericire acest mesaj a avut Din nefericire acest mesaj a avut viata scurtã si bancherii internationali au reusit sã înfiinteze altã bancã centralã în 1913, Rezervã Federalã. Atât timp cât existã aceastã institutie datoria perpetuã este garantatã. Pânã acum am discutat despre faptul cã banii sunt creati din datorii prin împrumuturi. Aceste împrumuturi sunt bazate pe rezervele bãncilor si rezervele sunt derivate din depozite. Prin acest sistem de rezerve fractionale orice depozit poate crea de 9 ori valoarea originalã, devalorizând
moneda si crescând preturile. Având în vedere cã toþi acesti bani sunt creati prin îndatorare si circulati aleatoriu prin comert, oamenii devin detasati de datoriile originale..... si existã un dezechilibru unde oamenii sunt fortati sã concureze pentru muncã pentru a putea sã ia destui bani din rezervele de bani pentru a-si acoperi costul vietii de zi cu zi. Oricât de disfunctionale si de-a întoarselea pot pãrea toate acestea, mai este un lucru omis din aceastã ecuatie. Este acest element al structurii care relevã cu adevãrat natura frauduloasã a sistemului: aplicarea dobânzii. Când guvernul împrumutã bani de la Rezervã Federalã sau când cineva împrumutã bani de la bancã, trebuie sã fie plãtiti aproape întotdeauna cu dobândã. În alte cuvinte, aproape fiecare dolar care existã trebuie sã fie în cele din urmã returnat unei bãnci împreunã cu dobânda corespunzãtoare. Dar, dacã toti banii sunt împrumutati de la Banca Centralã si sunt repartizati prin bãnci comerciale prin împrumuturi......doar ceea ce ar putea fi numit "principal" este creat în banii aflati în circulatie. Asadar, unde sunt banii pentru
acoperirea dobânzilor cerute ? Nicãieri. Acei bani nu existã. Ramificatiile acestui lucru sunt socante. Cantitatea de bani datoratã bãncilor va depãsi întotdeauna cantitatea de bani aflatã în circulatie. De aceea inflatia este constantã în economie. Noi bani trebuie creati constant pentru a acoperi deficitul perpetuu inerent sistemului cauzat de nevoia de a plãti dobânzile. Ceea ce mai înseamnã e cã, matematic, neachitarea plãtilor si falimentul sunt inerente sistemului si întotdeauna vor fi buzunare sãrace ale societãtii care vor avea ghinion. O analogie ar fi un joc de scaune cu muzicã: odatã ce se opreste muzica, cineva va rãmâne pe dinafarã. Acesta este scopul. Transferã invariabil bogãtia adevãratã de la persoanã la bancã pentru cã, dacã nu îti poti plãti ipoteca îti vor lua proprietatea. Acest lucru este este revoltãtor în mod particular când realizãm cã acest inevitabil sfârsit nu e numai din cauza practicilor sistemului rezervelor fractionale...... dar si din cauza faptului cã banii pe care banca ti i-a împrumutat nu au existat legal în primul rând. În 1969 a fost un caz la curtea de judecãtorie din Minnesota implicând un bãrbat pe nume Jerome Daly...... care contestã confiscarea casei sale de cãtre bancã, care îi fãcuse un împrumut pentru a o cumpãrã. Argumentul sãu a fost cã, contractul ipotecar cerea ca ambele pãrti, adicã el si bancã, sã punã câte o formã legitimã de proprietate pentru schimb. În limbaj legislativ aceasta se numeste posesiune Dl. Daly a explicat cã banii nu erau, de fapt, proprietatea bãncii pentru cã au fost creati din nimic imediat ce contractul de împrumut a fost semnat. Vã amintiti ce se spunea în "Mecanica Modernã a Banilor" despre împrumuturi ? Ceea ce fac, când fac împrumuturi este sã accepte cambii în schimbul creditelor. Rezervele sunt neschimbate de cãtre tranzactiile de împrumut dar creditele depuse sunt noi adaosuri la depozitele totale ale sistemului bancar. În alte cuvinte, banii nu ies din depozitele existente. Banca îi inventeazã, nepunând altceva decât o teoreticã rãspundere pe hârtie. În timp ce cazul progresa, presedintele bãncii, Dl. Morgan s-a prezentat la tribunã. În memorandumul personal al judecãtorului, îsi amintea cã presedintele bãncii admitea cã, în combinatie cu Rezervã Federalã, a creat banii si creditele completând un registru. Banii si creditul au apãrut când ei le-au creat. Dl. Morgan a admis cã nu existã lege în Statele Unite care sã îi dea dreptul sã facã asta. O proprietate legalã trebuie sã existe si sã fie mijloc de platã pentru a sustine contractul. Juriul a ajuns la concluzia cã nu existã proprietate legalã si eu sunt de acord. A mai adãugat în mod poetic: "Doar Dumnezeu poate crea ceva de valoare din nimic". Odatã cu aceastã descoperire, curtea a respins cererea de confiscare fãcutã de bancã si Daly si-a pãstrat casa. Implicatiile acestei decizii sunt imense. De fiecare datã când împrumutati bani de la o bancã, fie cã este un împrumut ipotecar sau un împrumut pe card, banii împrumutati nu sunt doar contrafãcuti...... sunt o formã ilegitimã de proprietate si astfel anuleazã contractul fiindcã banca nu a avut de la început banii cã proprietate. Din nefericire, astfel de descoperiri legale sunt suprimate si ignorate. Jocul transferului de bogãtie si îndatorarea perpetua continuã. Asta ne duce la întrebarea finalã: de ce ? În timpul rãzboiului civil american, presedintele Lincoln a decis sã evite împrumuturile cu dobânda mare oferite de bãncile europene si a decis sã facã ceea ce au sustinut fondatorii tãrii...... sã creeze o monedã independentã si inerent lipsitã de datorii. Se numea "Greenback". La scurt timp dupã ce s-a luat aceastã mãsurã, un document intern circula între bãncile private britanice si cele americane în care scria: "Sclavia este doar detinerea muncii si aduce cu sine îngrijirea muncitorilor, în timp ce planul european este cã, capitalul sã controleze munca controlând salariile. Aceasta poate fi fãcutã controlând banii. Nu putem lãsa Greenback sã existe pentru cã nu o putem controla." Practicã rezervei fractionale aplicatã de Rezervã Federalã care si-a rãspândit practicile la marea majoritate a bãncilor lumii este de fapt un sistem modern de sclavie. Gânditi-vã, banii sunt creati din îndatorire. Ce fac oamenii când au datorii ? Se supun angajãrii cã sã le plãteascã. Dar dacã banii pot fi creati doar prin împrumuturi, cum poate fi societatea lipsitã de datorii ? Nu poate si acesta este si scopul. Frica de a pierde bunuri împreunã cu lupta de a tine pasul cu datoriile perpetue si inflatia inerenta sistemului combinatã cu insuficientã fãrã scãpare a banilor aflati în circulatie...... creatã de dobânzi care nu pot fi plãtite vreodatã tin sclavii plãtiti în linie, alergând pe roata de hamster cu milioane de alti oameni. În efect, alimenteazã un imperiu în care beneficiarii sunt doar elita din vârful piramidei. Pânã la urmã, pentru cine lucrati de fapt ? Pentru bãnci. Banii sunt creati în bancã si invariabil ajung înapoi la bancã. Ei sunt adevãratii stãpâni, împreunã cu corporatiile si guvernele pe care le sprijinã. Sclavia fizicã necesitã asigurarea adãpostului si a hranei. În sclavia economicã oamenii au grijã de ei însisi. Este una din cele mai ingenioase înselãtorii pentru manipularea socialã create vreodatã. si la baza ei este un rãzboi invizibil împotriva populatiei. Îndatorirea este o armã folositã pentru a cuceri si a înrobi societãti, dobânda este principala munitie. În timp ce majoritatea nu este constientã de aceastã realitate, bãncile în colaborare cu guverne si corporatii continuã sã-si perfectioneze si sã-si extindã tacticile de luptã economicã...... dând nastere la noi baze, cum ar fi Banca Mondialã, Fondul Monetar International si inventeazã un nou tip de soldat. Nasterea asasinului economic. "Sunt douã metode de a cuceri si de a înrobi o natiune. Una este prin sabie. A doua este prin îndatorare." - John Adams - Asta inseamna globalizarea....adunarea tuturor intreprizatorilor sub un singur monopol si maximizarea profiturilor imperiului clandestin numit America. Tinem sa precizam ca regii acestui imperiu nu sunt prsedintii SUA, sunt oameni fara un mandat definit pe un anumit interval de timp care nu raporteaza si nu sunt responsabili in fata nimanui ei fiind mai patronii corporatiilor si bancilor ce conduc imperiul clandestin numit America si care incet incet subjuga si suprima si celelalte state. Cat despre Rosia Montana si celelalte resurse din patrimoniu nu iti fa tu griji....ca au avut grija sa le vanda altii si sa le ruineze...si intre timp sa-si rotunjeasca si ei conturile......terminam cu aceiasi propozitie concisa dar mereu la subiect: "THINK AGAIN...."
sper ca mi-ai citit ideile si ca ti-au placut intr-o oarecare masura....nu sunt postate crede-ma pe cuvant pt a castiga popularitate....sau pt a atrage adepti ci pt simplul motiv.....O INFORMARE CORECTA IN MASA AR FACE BINE OAMENILOR SI NU SOCIETATII....binele societatii este raul oamenilor. daca ai citit in speial comentul despre criza financiara o sa intelegi despre ce este vorba si despre toate inselatorile din lumea asta....APARENTELE INSEALA....2 cuvinte magice.........informarea corecta despre situatiile actuale ar putea schimba multe....refugiul in alcool, tutun, drog si multe alte vicii daunatoare omului, nu fac decat sa inrobeasca mentalitati si sa imbogateasca ticalosii.....nu va lasati condusi ..nimeni nu rezerva nimanui dreptul de a ne conduce...noi suntem conducatorii nostri.......THINK AGAIN.....
RăspundețiȘtergere