păşesc sfios în biserica plină
-muţeniemă închin,
sărut o icoană
... ... ...
preotului îi întind, fără a îngenunchia
un vraf de caietescoase din haină:
"părinte, acesta e jurnalul meu,
viaţa mea e un şir neîntrerupt de păcate;
arde caietele şi-ţi va fi mai uşor,
dumnezeu va citi păcatele în rotocalele de fum"
vineri, 18 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu